Cum cucereşti presa
Pentru a fi vizibil în presă ai la dispoziţie numai trei metode.
1. Plăteşti
2. Provoci ştiri
3. Convingi idealiştii
1. Plăteşti
Prima metodă este scumpă. Cea mai mare parte a presei nu trăieşte din vânzarea de conţinut, ci din publicitate. Ca urmare, costul pe apariţie în presă este ridicat, pentru că intri în competiţie (pentru spaţiul de emisie sau pentru centimetrii pătraţi de pagină tipărită) cu marile companii interesate de notorietate şi influenţă. Pe ce se duc banii? Poţi cumpăra publicitate sau conştiinţe. Pentru cea din urmă opţiune, costurile finale sunt, întotdeauna, prea mari ca să merite. Este imoral, ilegal, fără garanţii şi pe termen lung distrugător. Totul se află şi nimic nu se repară mai greu decât o reputaţie pătată.
Pentru a cumpăra publicitate, îţi trebuie resurse financiare.
a. Bani proprii. Trebuie să dispui de o avere pe care să o poţi justifica până la ultimul ban, pentru că, inevitabil, adversarii şi apoi publicul îţi vor cere asta.
b. Bani “împrumutaţi”. Nu e vorba despre credite la bancă, pentru că acestea intră în categoria de mai sus. Mă refer la sponsorizări discrete, în schimbul unor avantaje viitoare: bani de la companii sau alt gen de instituţii, în schimbul unor contracte sau decizii favorabile creditorului. Este o sclavie de lux, cu un cost final prea mare ca să merite. Este imoral, ilegal, fără garanţii şi pe termen lung distrugător. Totul se află şi nimic nu se repară mai greu decât o reputaţie pătată.
c. Bani strânşi din donaţii voluntare. Pentru asta trebuie să impui maximă transparenţă a sumelor primite şi a donatorilor. Este obligatoriu să refuzi orice contribuţie care nu respectă criteriul transparenţei totale. Altfel, te întorci la punctul b.
2. Provoci ştiri
A doua metodă îţi cere timp şi disciplină. Presupune să obţii atenţia ziariştilor oferindu-le materie primă: ştiri, într-o manieră cât mai uşor de utilizat. Mai concret, trebuie să creezi conţinuturi care să răspundă la o întrebare de tipul:
- cum fac să… (îmi fie mai bine): pornind de la un OBIECTIV dezirabil, identifici RESURSELE pentru a rezolva o PROBLEMĂ.
- de ce … (nu îmi este bine): pornind de la o PROBLEMĂ, vii cu o explicaţie şi prezinţi RESURSELE pentru a atinge OBIECTIVUL.
- ce este… (un fapt, un fenomen etc): vii cu o explicaţie.
Cum anume poţi face asta?
a. Creezi eveniment cu impact public, oferindu-te ca model de rezolvare a unei probleme de interes general. Povestea ta de succes devine reper pentru cei care vor să înţeleagă de ce nu le e bine şi ce pot face pentru a schimba lucrurile.
b. Răspunzi la orice eveniment care are legătură cu domeniul tău de interes şi acţiune.
Trebuie să fii în permanenţă prezent, atent la problemele celorlalţi. De fiecare dată, oferi ca soluţie metodele proprii şi scoţi în evidenţă avantajele faţă de soluţiile alternative. Prezinţi resursele pe care le pui la dispoziţie: cunoştinţe, abilităţi, atitudini, valori.
Prin disponibilitate şi expertiză te impui ca reper predilect pentru ziariştii care abordează subiecte din domeniul tău de acţiune şi interes.
3. Convingi idealiştii
Idealiştii sunt o specie puţin numeroasă de ziarişti sau bloggeri care scriu nu pentru bani, ci pentru glorie. Pe ei îi interesează ca valorile în care cred să capete vizibilitate şi răspândire. Sunt cei mai buni influenceri, pentru că stăpânesc domeniul şi îi cunosc pe oamenii importanţi din domeniu, sunt citiţi şi citaţi (sau numai copiaţi) de neofiţi şi au o bază solidă de susţinători avizaţi şi activi. Dar ce este cel mai important, odată descoperită compatibilitatea dintre voi, idealiştii vor milita – fără plată şi fără odihnă – pentru cauza ta, devenită a lor.
Cele trei metode sunt în grade diferite eficiente pentru a dezvolta notorietate şi reputaţie. Publicitatea îţi poate aduce notorietate în termen scurt, dar nu poate, singură, să garanteze o bună percepţie. Pentru o reputaţie bună şi o notorietate de durată e obligatoriu să faci ceva cu impact pozitiv asupra celorlalţi. Ia timp, cere efort şi implicare, dar garantează nu doar o imagine pozitivă, ci şi un sine mai bun.
Prefer să mă consider realist! Oricum, mulţumesc pentru felicitări şi pentru vorbele bune.