Peisajul presei românești se schimbă într-un ritm amețitor. Când nu dispar cu totul, numele vechi din print sau din TV încetează să mai semene cu ceea ce erau în urmă cu trei ani. Fenomenul tabloid lovește peste tot, atât de puternic încât nu reușesc să reziste nici redutele cele mai conservatoare. Pentru a te orienta, mai mult decât oricând, ai nevoie de o hartă și de o busolă care să-ți arate ce merită să citești și unde merită să publici.

Multe ziare cândva de primă ligă sunt acum istorie sau refugiate în online (Business Standard, Gândul, Cotidianul). Dacă n-au dispărut complet, ziarele și televiziunile credibile ale anului 2008 sunt acum mai aproape de tabloid decât de quality (ex: Realitatea TV). Posturile de știri pierd teren în fața generalistelor, pe măsură ce renunță la pretenția imparțialității, pentru a a deveni jucători în disputele publice (ex: Antena 3, RTV, B1).

Sunt schimbări care adesea nedumeresc și uneori dezgustă! Și totuși, presa rămâne un canal de comunicare esențial pentru orice tip de brand (persoană, produs, companie, organizație). Voi enunța numai trei dintre motivele mulțumită cărora presa contează încă:

1. presa are (încă) cea mai extinsă difuzare controlabilă în mod direct (ACOPERIRE)

2. presa rămâne cel mai eficient sistem de selectare a informațiilor, după criterii prestabilite (RELEVANȚĂ)

3. presa are (încă) cele mai elaborate sisteme de producție (packaging) a informației (IMPACT)

Avem așadar nevoie de presă în continuare, pentru a ne informa și pentru a transmite informații despre noi.

Cum ne orientăm în acest peisaj mereu schimbător? Ceea ce vă propun este nu doar o hartă, pentru că aceasta s-ar putea dovedi depășită în doar câteva săptămâni. Vă ofer instrumentul cu ajutorul căruia să vă construiți propria hartă, pe care să o actualizați rapid și să o personalizați, în funcție de propriile percepții.

Publicistica – prin care înțeleg difuzarea de informații către publicuri de masă – are trei forme de manifestare:

1. ȘTIRI FACTUALE (Hard News)
2. RELAȚII PUBLICE (Public Relations)
3. DIVERTISMENT (Entertainment)

În sensul cel mai larg acceptat, presă înseamnă descoperirea și publicarea informațiilor de interes general. Se deosebesc de acestea atât informațiile care servesc (în principal) un interes privat (publicitate, PR), cât și informațiile neverificate, neverificabile și neasumate într-un mod responsabil (ficțiune, bârfă, zvon) al căror scop principal este impresionarea destinatarilor.

În mod tradițional, publicațiile care se revendicau din teritoriul știrilor au propus secțiuni distincte, clar marcate și delimitate, în care plasau materialele publicitare și pe cele de ficțiune/opinie. Evoluțiile din ultimii ani pot fi înțelese astfel: conținuturile vehiculate de mijloacele de comunicare în masă au migrat masiv dinspre polul ȘTIRI FACTUALE către celelalte două poluri: spre PR, și mai ales către DIVERTISMENT. Publicațiile “serioase” au acceptat în paginile lor tot mai des ficțiunea, în dauna faptelor, amuzamentul, în locul seriozității, interesul privat, acolo unde înainte își găsea locul interesul public.

Fiecare instituție de presă (publicație tipărită, televiziune, radio, site web) are propria poziționare în interiorul acestui triunghi, în funcție de modul în care alege sistematic divertisment vs serios, factual vs ficțiune, interes privat vs interes public.

HARTĂ. Pe cele trei axe putem evalua fiecare instituție de presă astfel încât să creăm o hartă a presei (eventual restrânsă la titlurile din zona noastră de interes). Este o analiză care permite ordonarea publicațiilor “de citit” și “de citat” în funcție de relevanța percepută și ținând cont de propriile definiții pentru termeni precum “interes public” sau “amuzant”.

BUSOLĂ. În același contur simbolic putem să așezăm apoi propriile conținuturi, pentru a descoperi cel mai potrivit vehicul pentru ceea ce vrem să comunicăm. Aceleași fapte pot fi prezentate în maniere diferite, astfel încât să devină atractive pentru un instrument de presă sau altul. Formatele specifice unui ziar sau ale unei televiziuni devin inteligibile și utilizabile prin intermediul celor trei opoziții descrise mai sus.

Mai concret vom discuta la cursul Comunicare prin media. Este însă limpede că pentru a plasa în presă informații de interes privat avem opțiunea publicității (RELAȚII PUBLICE), tot mai la îndemână odată cu accentuarea suferințelor financiare prin care trec mass-media. În plus, dacă ne putem baza pe fapte, mai trebuie doar să identificăm perspectiva în care interesul privat devine interes public (HARD NEWS). În fine, dacă ceea ce avem de comunicat este mai degrabă aspirațional și plasat în viitor, ne îndreptăm atenția spre elementele cu impact emoțional care pot influența un public extins (DIVERTISMENT).